Lacurile Ursu, Alunis, Rosu, Verde, Mierlei, Sarat, Serpilor, Bert si Dulce s-au format pe cale naturala, fiind de origine carstosalina, iar Lacul Negru este de origine antroposalina, luand nastere intr-o mina parasita, datand din vremea romanilor.
Fenomenul de disolutie a sarii, activat de infiltratia si permeabilitatea mare a depozitelor de cuvertura, a contribuit la formarea unor depresiuni de tasare de tipul dolinelor, poliilor, palniilor de sufoziune si chiar a depresiunilor de prabusire. Procesul de dizolvare a sarii    s-a produs īndeosebi la zona de contact dintre brecia sarii (formatiunea acoperitoare) si masivul de sare propriuzis, precum si pe fisurile din aceste masive.

Lacul Ursu s-a format intr-o depresiune de prabusire, consecinta a unui proces intens de dizolvare a sarii, la contactul cu depozitele acoperitoare. Ca o consecinta a aceluiasi fenomen s-a format si Lacul Alunis. Lacurile Rosu si Verde s-au format prin dizolvarea superficiala a sarii. Aceste patru lacuri formeaza un important complex, avand comunicatie intre ele, cu drenaj catre paraul Sarat care se varsa in paraul Sovata. Celelalte lacuri naturale - Sarat, Bert, Serpilor, Mierlei si Dulce - se gasesc in depresiuni izolate, de tipul dolinelor si poliilor si sunt putin adanci.

In aceasta zona lacustra, multe izvorase sarate isi fac aparitia la suprafata, provenind din apele de infiltratie care spala masivele de sare. Asemenea izvoare alimentau altadata Baile Ghera la baza de tratament, iar azi, bazinul in aer liber de la Casa tinerilor (Casa pionierilor) , de pe strada Bradului, colt cu strada M. Eminescu (200 m distanta de Baile Ghera).

SAREA
Forma zacamintelor

Zacamintele de sare se prezinta sub forma de masive, cu apreciabile īntinderi īn suprafata şi adancime. Din punct de vedere geologic, in Romania sunt cunoscute depozitive evaporitice (sera, saruri de K şi gipsuri) asociate cu roci carbonifere sau cu roci detritice, apartinand mai multor nivele stratigrafice ( īn Paleozoic, Mezozoic şi Neozoic). Sarea se gaseşte numai īn Triasic şi Miocen (Acvitanian şi Tortonian). Īn special Miocenul prezinta īn tara noastra o extindere larga de sare şi saruri de K cu acumulari de importanta industriala.

Ca şi īn zona Īnteresaruri din punct de vedere geologic masivele reprezinta o forma secundara de zacamant, rezultata prin modificarea formei primara datorita presiunilor tectonice tangentiale, care au facut ca sarea fiind plastica sa se aglomereze şi sa srapunga stratele acoperitoare. Atunci cand presiunile au fost foarte mari, stratele de sare au ieşit la suprafata sub forma de stanci.
Diapirismul sarii - o forma avansata de migrare caracterizata prin srapungerea stratelor de roci acoperitoare - a fost explicata prima oara de L. Mrazek ( 1867- 1944) fiind definit ca "procesul prin care rocile plastice si cu densitate mica (cum sarea, argilele şi marnele acide), sub actiunea presiunii din scoarta Pamantului, migreaza din zonele profunde spre suprafata, boltind şi srapungīnd acoperitoare".
Doua tipuri de masive de sare din Romania au fost studiate şi s-au īntocmit sectiuni: cel de la Ocna Mureşului (1.) dupa lucrarile lui Führer şi cele de la Praid (2.) dupa lucrarile lui I. Popescu Voieşti şi care demonstreaza orientarea şi srapungerea pe care a capatat-o masivul de sare ca rezultat al fortelor şi presiunilor tectonice.

Mod de prezentare
Sarea se prezinta sub 3 forme;
a) sare alba - īn care predomina cristalele albe transparente (5- 20 mm) . Forma lor este uneori modificata fortelor tectonice la care au fost supuse. Continutul īn NaCl este 99.9%;
b) sare vīnata - denumita şi pamantoasa, este un agregat cu cristale mici (1-3 mm) cu depuneri de anhidrit, praf argilos foarte fin sau chiar substante bituminoase īntre ele, care-i confera şi un miros caracteristic;
c) sare vargata - are un amestec de sare alba şi sare vīnata cu caracteristici comune primelor doua calitati.
 

Compozitia chimica
Din punct de vedere al compozitiei chimice, īn salinele continutul īn NaCl este pentru sarea alba de 99, 94% la Slanic Prahova şi īntre 99,8 pīna la 99,6% la celelalte saline , cu calitatea mai slaba - sortol de sare vīnata, cu continut īn jur de 97 pīnī la 995.

Exploatarea.

1) Exploatarea la zi.
2) Exploatarea īn subteran.
- Metoda de exploatare prin goluri sub forma de clopot.
- Metoda de exploatare prin camere.